De la o glumă a început totul. Cînd primul inchizitor i-a smuls un vîrf de unghie primului eretic și au descoperit că nu rîd amîndoi.

„Înțelegerea adevăratelor cauze ale comportamentului uman nu mai lasă loc pentru noțiunea tradițională de liber arbitru. Dar asta n-ar trebui nici să ne deprime și nici să ne facă s-o luăm razna...“

Despre tendințele vădit zoofile ale unor campanii de educație civică...

Imaginați-vă un limbaj în care, în loc să spunem „N-am găsit pe nimeni în cameră“, am spune „L-am găsit pe dl. Nimeni în cameră“

Un foc care arde liniștit în perimetrul unui șemineu sau într-o sobă reprezintă pentru noi o sursă vizibilă de confort. Ne place totul la el: căldura, frumusețea flăcărilor și, dacă nu cumva sîntem alergici, mirosul care invadează aerul înconjurător. Este doar o iluzie...

La nivelul percepției tale, nu ești un trup de celule, organe și atomi; ești conștiință de sine, cu un bagaj de trăiri în permanentă schimbare, trecînd prin diverse stadii de veghe și somn, din leagăn și pînă în mormînt.

Sau de ce e atît de greu de înțeles și de vizualizat „teoria“ darwinistă a evoluției speciilor.

E adevărat, nu trebuie să fii religios ca să fii nebun, însă asta ajută. Dacă ești religios, nu trebuie să fii nebun în sensul clinic al cuvîntului pentru a comite gesturi nebunești.